Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: brăhni (verb) , brăhnit (substantiv neutru)   
BRĂHNÍT s. n. Faptul de a brăhni; sunetul pe care îl scot căpriorii și căprioarele când simt că sunt în pericol. – V. brăhni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BRĂHNÍT s. n. Faptul de a brăhni; sunetul pe care îl scot căpriorii și căprioarele când se sperie.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
brăhnít s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BRĂHNÍ, pers. 3 brăhnește, vb. IV. Intranz. (Despre căpriori și căprioare) A scoate un sunet răgușit și sacadat de spaimă. – Din ucr. brecháty.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BRĂHNÍ, pers. 3 brăhnește, vb. IV. Intranz. (Despre căpriori și căprioare) A scoate un sunet răgușit și sacadat (de spaimă). – Ucr. brecháty.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
brăhní vb., ind. prez. 3 sg. brăhnéște, imperf. 3 sg. brăhneá; conj. prez. 3 sg. și pl. brăhneáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)