Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click.
BUBUITÚRĂ, bubuituri, s. f. Bubuit. – Din bubui + suf. -(i)tură.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne

Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)