BUCĂLÁIE, bucălăi, s. f., adj. (Oaie) cu lâna albă și cu botul și extremitățile membrelor negre sau castaniu-închis. – Bucă + laie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BUCĂLÁIE, bucălăi, s. f., adj. f. (Oaie) cu botul negru. – Din bucă + laie.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
bucăláie s. f., art. bucăláia, g.-d. art. bucăláii; pl. bucălăi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bucăláie adj. f., pl. bucăláie/bucălái
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BUCĂLÁI, -ÁIE, bucălai, -aie, adj. Bucălat. – Cf. bucă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BUCĂLÁIE ~ăi f. și substantival (despre oi) Care are lână albă, iar botul și extremitățile membrelor negre. /bucă + laie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BUCĂLÁI, -ÁIE, bucălai, -aie, adj. Bucălat. – Din bucă[lat] + suf. -ăl-ai.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BUCĂLÁI adj. 1. v. grăsuț. 2. (ZOOL.) mărcuș. (Oaie ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink