Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări
BUJORÉL, bujorei, s. m. 1. Diminutiv al lui bujor; bujoraÈ™. 2. Mică plantă erbacee cu frunze lunguieÈ›e È™i ovale È™i cu flori mari, purpurii; gemănariță (Orchis papilionacea). – Bujor + suf. -el.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BUJORÉL, bujorei, s. m. 1. Diminutiv al lui bujor. 2. Mică plantă erbacee cu frunze lunguiețe și ovale și cu flori mari și purpurii (Orchis papilionacea).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BUJORÉL s. (BOT.; Orchis papilionacea) gemănariță, (reg.) poroinic, sculătoare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
BUJORÉL s. v. floare-de-leac, untul-vacii.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bujorél s. m., pl. bujoréi, art. bujoréii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BUJORÉI s. pl. v. poroinic, spânz.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
BUJOREL-DE-MÚNTE s. v. smirdar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink