BULÍN s. n. v. bulină.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BULÍNĂ ~e f. 1) Înveliș (solubil) în care se pun anumite medicamente cu gust neplăcut, pentru a putea fi înghițite mai ușor; capsulă; casetă. 2) Bucățică de hârtie de formă rotundă, unsă pe una din fețe cu gumă arabică, folosită pentru a lipi plicuri, scrisori, dosare. 3) mai ales la pl. Desen în formă de cerc plin, imprimat pe o țesătură. /<fr. bouline
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BULÍN s.n. 1. Înveliș (de amidon) în care se pun anumite prafuri pentru a putea fi înghițite mai ușor; cașetă, capsulă. 2. Desen în formă de cerc plin, imprimat pe o țesătură. 3. Bucată mică de hârtie, unsă pe o parte cu gumă arabică, cu care se lipesc plicuri, scrisori etc. [Pl. -ne, -nuri, var. bulină s.f. / < ngr. bulini].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BULÍN s. n. elem. bulină2.
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BULÍN, buline, s. n. 1. Capsulă, cașetă în care se pune un praf luat ca medicament; p. ext. praful medicamentos împreună cu capsula sa. 2. Petic rotund de hârtie dată pe o parte cu gumă arabică, cu care se lipesc plicuri, dosare etc. 3. Desen rotund imprimat pe țesături. [Var.: bulínă s. f.] – Ngr. bulíni.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BULÍN s. v. pilulă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bulín (bulíne), s. n. – 1. Pastilă. – 2. (Înv.) Pap, cocă din făină și apă pentru lipit. Ngr. μπουλίνι (Tiktin; DAR).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
bulín n., pl. e (ngr. bulini, d. it. bollino, dim. d. bollo, marcă, timbru). Hîrtioară cu cleĭ de lipit plicu. Un fel de hîrtie de învălit medicamentele amare. Cantitatea de medicament închis în această hîrtie. V. hap 1.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink