BURÁCĂ, burăci, s. f. (Reg.) Negură groasă, deasă. – Cf. bură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BURÁCĂ, burăci, s. f. (Reg.) Negură groasă, deasă. – Din bură + suf. -acă.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BURÁCĂ s. v. ceață, negură, pâclă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
burácă s. f., g.-d. art. burăcii; pl. burăci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
burácă f., pl. e și ăcĭ (cp. cu burhaĭ). Trans. (GrS. 1937, 185). Ceață.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink