Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
2) burghezésc v. tr. (d. burghez). Fam. Prefac în burghez. V. refl. S’au burghezit și boĭeriĭ!
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
1) burghezésc, -eáscă adj. (d. burghez). Fam. De burghez.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BURGHEZÍ, burghezesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se îmburghezi. – Din burghez.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BURGHEZÍ, burghezesc, vb. IV. Refl. (Peior.) A adopta deprinderi sau concepții burgheze; a deveni burghez. – Din burghez.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
burghezí (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se burghezéște, imperf. 3 sg. se burghezeá; conj. prez. 3 să se burghezeáscă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
burghezí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. burghezésc, imperf. 3 sg. burghezeá; conj. prez. 3 sg. și pl. burghezeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink