BURGRÁV, burgravi, s. m. (În Germania, în evul mediu) Titlu dat conducătorului unui burg; persoană care purta acest titlu. – Din fr. burgrave.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BURGRÁV s.m. (Ist.) Nume dat comandantului unei fortărețe sau al unui oraș în Germania evului mediu. [< fr. burgrave, cf. germ. Burg – târg, Graf – conte].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BURGRÁV s. m. comandant al unui burg în Germania evului mediu. (< fr. bourgrave)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
burgráv s. m., pl. burgrávi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
burgráv m. (fr. burgrave, d. germ. burggraf, din burg, oraș, și graf, conte. V. pîrcălab). Comandant al unuĭ oraș orĭ unuĭ fort în Germania în evu mediŭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink