Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
BÚRNIȚĂ, burnițe, s. f. Ploaie măruntă și deasă, adesea însoțită de ceață; bură. – Din bură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BÚRNIȚĂ, burnițe, s. f. Bură. – Din bură.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BÚRNIȚĂ s. (MET.) bură, burnițeală, țârcâială, țârâială, (reg.) buruială, roureală. (O ~ de toamnă.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
búrniță s. f., g.-d. art. búrniței; pl. búrnițe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
búrniță f., pl. e (bg. burniĭ, sîrb. buran, furtunos. V. búră). Vest. Rar est. Bură saŭ ploaĭe liniștită: crengile grele de burniță (CL. 1924, 187). – Și la Sadov. (VR. 1911, 3, 341) = „burhaĭ”.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BURNIȚÁ, pers. 3 burnițează, vb. I. Intranz. A bura1. – Din burniță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A BURNIȚÁ pers. 3 ~eáză intranz. A cădea burniță; a ploua mărunt și des; a bura; a cerne. /Din burniță
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BÚRNIȚĂ ~e f. Ploaie măruntă și deasă; ploaie ciobănească; bură. /Din bură
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
BURNIȚÁ, pers. 3 burnițează, vb. I. Intranz. A bura1. – Din burniță.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BURNIȚÁ vb. v. bura.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
burnițá vb., ind. prez. 3 sg. burnițeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
burnițeáză v. tr. (d. burniță). Vest. Burează.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink