BUTERÓLĂ, buterole, s. f. Instrument folosit pentru turtirea capului liber al niturilor; căpuitor. – Din fr. bouterolle.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BUTERÓLĂ s.f. Unealtă folosită la turtirea capului liber al unui nit. [< fr. bouterolle].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
BUTERÓLĂ s. f. 1.. unealtă pentru turtirea capului liber al unui nit. 2. capătul inferior, modelat decorativ, al unei teci de sabie. (< fr. bouterolle)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
BUTERÓLĂ, buterole, s. f. Unealtă folosită pentru turtirea extremității libere a corpului de nit. – Fr. bouterolle.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BUTERÓLĂ s. (TEHN.) căpuitor. (~ servește la nituire.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
buterólă s. f., g.-d. art. buterólei; pl. buteróle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BUTERÓLĂ ~e f. Unealtă folosită la operațiile de nituire, pentru a turti capul bombat al niturilor. /<fr. bouterolle
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink