BÂZÂIÁLĂ, bâzâieli, s. f. Faptul de a bâzâi; zgomot produs de insectele care zboară; bâzâit, bâzâitură. [Pr.: -zâ-ia] – Bâzâi + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BÂZÂIÁLĂ, bâzâieli, s. f. Bâzâit. – Din bâzâi + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BÂZÂIÁLĂ s. bâzâire, bâzâit, bâzâitură, zbârnâială, zbârnâire, zbârnâit, zbârnâitură, zâzâit, zumzăială, zumzăire, zumzăit, zumzăitură, zumzet, (rar) vuvuit, zbârn, zumbăire, zuzet. (~ insectelor.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
BÂZÂIÁLĂ s. v. plâns, plânset.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bâzâiálă s. f., g.-d. art. bâzâiélii; pl. bâzâiéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bîzîĭálă f., pl. elĭ. Bîzîitură.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink