BĂDIȚÉL, bădiței, s. m. (Pop.) Bădiță. – Bădiță + suf. -el.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BĂDIȚÉL, bădiței, s. m. (Pop.) Bădiță. – Din bădiță + suf. -el.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
bădițél (rar) s. m., pl. bădițéi, art. bădițéii
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
BĂDIȚÉL s. v. bădiță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink