BĂGĂRÉȚ, -EÁȚĂ, băgăreți, -e, adj. (Fam.) Care se amestecă insistent în toate; băgăcios, înfigăreț. – Băga + suf. -ăreț.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BĂGĂRÉȚ, -EÁȚĂ, băgăreți, -e, adj. Care se amestecă nepoftit (în discuție); înfigăreț. – Din băga + suf. -(ă)reț.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BĂGĂRÉȚ adj. v. înfigăreț.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
băgăréț adj. m., pl. băgăréți; f. sg. băgăreáță, pl. băgăréțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BĂGĂRÉȚ ~eáță (~éți, ~éțe) și substantival fam. Care are obiceiul de a se băga undeva nepoftit; predispus să se amestece în toate. /a (se) băga + suf. ~ăreț
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink