BĂIETÁN, băietani, s. m. Băiat mai mare. – Băiat + suf. -an.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BĂIETÁN, băietani, s. m. Băiat mai mare. – Din băiat + suf. -an.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BĂIETÁN s. v. băiețandru.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
băietán s. m., pl. băietáni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
băĭetán și băĭețándru m. Băĭat de 16-20 anĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
BĂIETÁN ~i m. fam. Băiat aflat la vârsta de trecere de la copilărie la adolescență; copilandru. /băiat + suf. ~an
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink