Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
băltăréț, -eáță adj. pl. ețĭ, ețe (d. baltă după pădureț. De baltă: păsărĭ băltărețe). Subst. Locuitor de la baltă. S.n. Vîntu cald și ploĭos de sud (Munt.) saŭ de est [R.S.]. V. vînt.
Sursa: Dicționaru limbii românești