BĂLĂIÉL, -IÁ, -ÍCĂ, bălăiei, -ele, adj. Bălăior. – Bălai + suf. -el.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BĂLĂIÉL, -IÁ, -ÍCĂ, bălăiei, -ele, adj. Bălăior. – Din bălai + suf. -el.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BĂLĂIÉL adj. bălăior, bălănel, bălănuț, (rar) bălauc. (Om ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
bălăiél adj. m., pl. bălăiéli; f. sg. bălăícă, pl. bălăiéle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink