BĂTÉLIȘTE, băteliști, s. f. (Reg.) 1. Loc sau pământ bătătorit (de vite); loc în care stau de obicei animalele (sălbatice). 2. Loc de întâlnire, de adunare. – Bate + suf. -eliște.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BĂTÉLIȘTE, băteliști, s. f. (Reg.) 1. Loc sau pământ bătătorit (de vite); loc în care stau de obicei animalele (sălbatice). 2. Loc de întâlnire, de adunare. – Din bat (prez. ind. al lui bate) + suf. -eliște.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
bătéliște s. f., g.-d. art. bătéliștii; pl. bătéliști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
bătéliște f. (d. bat). Est. Ocol, țarc de vite. Bătătura unde se joacă hora, loc bătăturit, loc de adunare, de întîlnire. Bătaĭe (suflare) a vîntuluĭ. V. batiște și vĭeliște.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink