BĂTRÂNÉSC, -EÁSCĂ, bătrânești, adj. Caracteristic bătrânilor, potrivit pentru bătrâni. ♦ Rămas de la (sau din) bătrâni; de demult. ◊ Cântec bătrânesc = baladă populară. Vorbă bătrânească = zicătoare, proverb. – Bătrân + suf. -esc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
BĂTRÂNÉSC, -EÁSCĂ, bătrânești, adj. Rămas de la (sau din) bătrâni; de demult, vechi. ◊ Cântec bătrânesc = baladă (1) populară. Vorbă bătrânească = zicătoare, proverb. ♦ Caracteristic bătrânilor, potrivit pentru bătrâni. Culoare bătrânească. – Din bătrân + suf. -esc.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
BĂTRÂNÉSC adj. patriarhal, tradițional, vechi. (Datini ~ești.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Bătrânesc ≠ tineresc
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
bătrânésc adj. m. (sil. -trâ-), f. bătrâneáscă; pl. m. și f. bătrânéști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
BĂTRÂNÉSC ~eáscă (~éști) 1) Care este caracteristic pentru bătrâni; de bătrâni. 2) Care vine din vechime; rămas din bătrâni; de demult; vechi; strămoșesc; străbun. ◊ Cântec ~ baladă populară. /bătrân + suf. ~esc
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
1) bătrînésc, – eáscă adj. De bătrîn, din bătrînĭ. Cîntec bătrînesc, baladă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink