CALAMÍTES s. m. arbore uriaș fosil din încrengătura criptogamelor vasculare. (< fr. calamite)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
calamítes s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CALAMITES ({s} gr. kalamos „trestie”) subst. Criptogamă vasculară, din clasa articulatelor, cu rizomi subterani și tulpini formate din noduri pline și internoduri, cu cilindru medular gol, atingînd înălțimea de 10 m. În dreptul nodulilor avea ramuri și frunze dezvoltate vertical (Annularia, Asterophyllites). Conservate în șisturi argiloase, caracterizează Carboniferul și, parțial, Permianul.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink