CALÁMUS s. n. 1. partea bazală, goală în interior, a unei pene. 2. tip de tulpină neramificată, asemănătoare părului. (< lat. calamus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
calamús s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OBLIGEÁNĂ, obligene, s. f. Plantă erbacee perenă, originară din India, cu miros aromatic, cu rizom cărnos, cu frunze liniare lungi și cu flori gălbui, care crește pe marginea apelor ori este cultivată, fiind folosită în medicină și în parfumerie (Acorus calamus). – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OBLIGEÁNĂ s. (BOT.; Acorus calamus) (reg.) calm, spetează, trestie-mirositoare, (Transilv.) speribană, (prin Olt.) spetejoară.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink