CALOFÍL, -Ă, calofili, -e, adj., s. m. și f. (Lit.) 1. Adj. (Despre stil) Care denotă calofilie, caracterizat prin calofilie; calofilic. 2. S. m. și f. Adept al calofiliei. – Din gr. kallos „frumos” și philos „iubitor”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CALOFÍL, -Ă adj. (Despre scris, stil) Frumos, caligrafic. [Cf. fr. callophile].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CALOFÍL, -Ă I. adj. (despre stil) care denotă calofilie; calofilic. II. s. m. f. scriitor care acordă o atenție deosebită ori excesivă expresiei. (< calo + -fil2)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
calofíl adj. m., s. m., pl. calofíli; adj. f., s. f. calofílă, pl. calofíle
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
calofíl adj. m., pl. calofíli; f. sg. calofílă, pl. calofíle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CALOFÍL1 ~ă (~i, ~e) (despre stil) Care ține de calofilism; propriu calofilismului. /<gr. kallos + philos
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CALOFÍL2 ~i m. Adept al calofilismului. /<gr. kallos + philos
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink