CAMERIÉR, camerieri, s. m. (Ieșit din uz) Om de serviciu care avea grijă de camera de culcare și de îmbrăcămintea stăpânului; fecior, valet. [Pr.: -ri-er] – Din fr. camérier.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CAMERIÉR s.m. (Ieșit din uz) Om de serviciu care îngrijește dormitorul și îmbrăcămintea stăpânului; fecior, valet. [Pron. -ri-er. / cf. fr. camérier, it. cameriere].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CAMERIÉR s. m. servitor ce îngrijea de camera de dormit și de îmbrăcămintea stăpânului; lacheu, valet. (< fr. camérier)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CAMERIÉR, camerieri, s. m. (Ieșit din uz) Om de serviciu care se îngrijea de camera de culcare și de îmbrăcămintea stăpânului. [Pr.: -ri-er] – Fr. camérier.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CAMERIÉR s. v. fecior, lacheu, valet.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cameriér s. m. (sil. -ri-er), pl. cameriéri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cameriér, -ă s. (fr. camérier, -ière, d. it. cameriere, -era). Fecĭor de casă (odăĭaș), fată´n casă (servitor, servitoare în casă). Ofițeru camereĭ papeĭ. V. camardiner, cămăraș, cĭocoĭ, postelnic.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CAMERIÉR ~i m. înv. Servitor care avea în grijă dormitorul și îmbrăcămintea stăpânului. [Sil. -ri-er] /<fr. camérier
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink