CANAVÁȚĂ s. f. (Înv.) Pânză groasă (de cânepă). [Var.: cănăvăț s. n.] – Din ngr. kannavátso, bg. kanavața.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CANAVÁȚĂ s. f. v. cănăvăț.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
canaváță s. f. /canavăț s. n. (pânză groasă)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
canavắț n., pl. urĭ, și canavață f., pl. e (ngr. kannavátson. V. canava). Vechĭ Un fel de pînză groasă colorată din care se făceaŭ anterie, colane ș. a.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink