CANÉTĂ, canete, s. f. Țeavă pe care se înfășoară firul de bătătură. – Din fr. canette.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CANÉTĂ s.f. Țeavă pe care se înfășoară firele de suveică. ♦ Formă de înfășurare a acestor fire. [< fr. canette].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CANÉTĂ s. f. țeavă pe care se înfășoară firele în suveică. (< fr. canette)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
canétă s. f., pl. canéte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CANÉTĂ ~e f. Țeavă pe care se înfășoară firele în suveică. /<fr. canette
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink