CANONÁRH, canonarhi, s. m. Monah însărcinat cu orânduirea slujbei la strană în mănăstirile și catedralele ortodoxe. – Din ngr. kanonárhis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CANONÁRH, canonarhi, s. m. Monah însărcinat cu orânduirea slujbei la strană în mănăstirile și catedralele ortodoxe. – Ngr. kanonárhis.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
canonárh s. m., pl. canonárhi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CANONÁRH ~i m. Călugăr care orân-duiește slujba în strană la mănăstirile și catedralele ortodoxe. /<ngr. kanonarhis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink