CANOTÓR, -OÁRE, canotori, -oare, s. m. și f. Sportiv care practică sportul vâslitului; canotier. – Din fr. canoteur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CANOTÓR, -OÁRE s.m. și f. Canotier. [< fr. canoteur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CANOTÓR, -OÁRE s. m. f. sportiv care practică canotajul; canotier. (< fr. canoteur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CANOTÓR, -OÁRE, canotori, -oare, s. m. și f. Sportiv care practică sportul vâslitului. – Din canota (puțin folosit) + suf. -or.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CANOTÓR s. (SPORT) (rar) canotier.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
canotór s. m., pl. canotóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CANOTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. v. CANOTIER. /<fr. canoteur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
canotoáre s. f., g.-d. art. canotoárei; pl. canotoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink