Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
CAPITULÁ, capitulez, vb. I. Intranz. (Despre o armată, p. ext. despre un stat) A înceta ostilitățile și a se preda învingătorului, în condițiile dictate de acesta. ♦ Fig. (Despre oameni) A da înapoi în fața piedicilor sau a greutăților; a nu mai continua o acțiune, o discuție; a ceda. – Din fr. capituler, lat. capitulare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CAPITULÁ vb. I. intr. (Despre o armată, un stat etc.) A depune armele, a se preda învingătorului. ♦ (Fig.) A da înapoi, a ceda, a se da învins. [< fr. capituler].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CAPITULÁ vb. intr. (despre un beligerant) a înceta ostilitățile, predându-se învingătorului. ◊ (fig.; despre oameni) a ceda, a se da învins. (< fr. capituler, lat. capitulare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CAPITULÁ, capitulez, vb. I. Intranz. (Despre o armată, p. ext. despre un stat) A se preda învingătorului, în condițiile dictate de acesta. ♦ Fig. A da înapoi în fața piedicilor sau a greutăților; a ceda. – Fr. capituler (lat. lit. capitulare).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CAPITULÁ vb. (MIL.) a ceda, a se preda, (înv.) a se închina. (Cetatea a ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
CAPITULÁ vb. v. abandona, ceda, renunța.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
capitulá vb., ind. prez. 1 sg. capituléz, 3 sg. și pl. capituleáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A CAPITULÁ ~éz intranz. 1) (despre armate, țari beligerante) A se preda inamicului, acceptând condițiile acestuia. 2) fig. A ceda în fața greutăților; a renunța la părerile sale. /<lat. capitulare, fr. capituler
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
capituléz v. intr. (mlat. capitulo, -áre, d. capitulum, articul [!], clauză). Încetez a maĭ rezista, cedez, mă predaŭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink