Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
CAPOTÁRE s. f. Acțiunea de a capota și rezultatul ei. – V. capota.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CAPOTÁRE s.f. Acțiunea de a capota și rezultatul ei; capotaj. [< capota].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CAPOTÁRE s. (rar) capotaj. (~ a unui vehicul.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
capotáre s. f., g.-d. art. capotării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CAPOTÁ, capotez, vb. I. Intranz. (Despre autovehicule) A se răsturna, dându-se peste cap prin ridicarea părții din spate; (despre avioane) a se prăbuși, intrând cu botul în pământ. – Din fr. capoter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A CAPOTÁ pers. 3 ~eáză intranz. 1) (despre automobile) A se accidenta, răsturnându-se peste capotă. 2) (despre avioane) A se prăbuși, intrând cu partea anterioară în pământ. /<fr. capoter
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CAPOTÁ vb. I intr. (Despre autovehicule, avioane etc) A se da peste cap, a se răsturna (intrând cu partea din față în pământ). [< fr. capoter].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CAPOTÁ vb. intr. 1. (despre autovehicule) a se răsturna, dându-se peste cap; (despre avioane) a se prăbuși, cu botul în pământ. 2. (fig.) a suferi un eșec. (< fr. capoter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CAPOTÁ, capotez, vb. I. Intranz. (Despre autovehicule) A se răsturna, dându-se peste cap; (despre avioane) a se prăbuși, intrând cu botul în pământ. – Fr. capoter.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
capotá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. capoteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink