CAPOȚÉL, capoțele, s. n. Diminutiv al lui capot2. – Capot2 + suf. -el.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CAPOȚÉL, capoțele, s. n. Diminutiv al lui capot2.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CAPOȚÉL s. v. scurteicuță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
capoțél s. n., pl. capoțéle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
capoțél n., pl. e (d. capot). Capot scurt, camizolă, matineŭ. V. camizolă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink