Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
CAPTIVÁRE s. f. Faptul de a captiva. – V. captiva.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CAPTIVÁRE s.f. Acțiunea de a captiva. [< captiva].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CAPTIVÁRE s. f. Faptul de a captiva.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CAPTIVÁRE s. v. încântare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
captiváre s. f., g.-d. art. captivării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CAPTIVÁ, captivez, vb. I. Tranz. 1. A face captiv. 2. A preocupa în mod intens; a absorbi. – Din fr. captiver.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A CAPTIVÁ ~éz tranz. 1) A face captiv; a lua în prizonierat; a captura. 2) A preocupa în întregime; a absorbi. 3) A atrage de partea sa prin șiretlicuri; a prinde în mreji; a ademeni; a capta. /<fr. captiver, lat. captivare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CAPTIVÁ vb., I. tr. A atrage, a fermeca, a cuceri (pe cineva). [< fr. captiver].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CAPTIVÁ vb. tr. a face captiv. ◊ a preocupa intens, a absorbi; a fermeca, a cuceri (pe cineva). (< fr. captiver, lat. captivare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CAPTIVÁ, captivez, vb. I. Tranz. A produce asupra cuiva o impresie puternică; a cuceri, a fermeca, a subjuga. – Fr. captiver (lat. lit. captivare).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CAPTIVÁ vb. 1. (fig.) a înlănțui, a robi, a subjuga. (Iubirea l-a ~.) 2. v. încânta. 3. v. pasiona.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A captiva ≠ a plictisi, a dezgusta
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
captivá vb., ind. prez. 1 sg. captivéz, 3 sg. și pl. captiveáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
captivéz v. tr. (lat. captívo, -áre). Fig. Seduc, atrag, încînt: a captiva atențiunea, spiritele.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink