Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: carena (verb tranzitiv) , carenat (adjectiv)   
CARENÁT, -Ă, carenați, -te, adj., s. f. 1. Adj. În formă de carenă (1), de luntre. 2. S. f. pl. Păsări care au sternul prevăzut cu o carenă (2). – Din fr. caréné.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CARENÁT, -Ă adj. În formă de carenă, de luntre. [Cf. fr. caréné].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CARENÁ, carenez, vb. I. Tranz. 1. A repara carena unei nave. ♦ A așeza o navă pe o coastă pentru a o repara. 2. A acoperi cu tablă suprafața exterioară a unui vehicul de mare viteză. – Din fr. caréner, lat. carenare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A CARENÁ ~éz tranz. 1) (nave) A înclina pe o coastă pentru a curăța sau a repara carena; a canarisi. 2) (vehicule de mare viteză) A acoperi cu un carenaj. /<fr. caréner, it. carenare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CARENÁT ~tă (~ți, ~te) bot. Care ține de carenă; propriu carenei. /<fr. caréné
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CARENÁ vb. I. tr. 1. (Mar.) A curăți carena unei nave de corpurile străine (alge, scoici etc.) lipite de ea. ♦ A repara carena unei nave. ♦ A așeza o navă pe o coastă pentru a o repara. 2. A acoperi cu tablă suprafața exterioară a unui vehicul de mare viteză. [Cf. fr. caréner, it. carenare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CARENÁTE s.f.pl. Subclasă de păsări având sternul prevăzut cu carenă (4) [în DN]; (la sg.) pasăre din această subclasă. [Sg. (după unele surse) carenată, (după altele) carenat. / < fr. carinates].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CARENÁ vb. tr. 1. a repara, a curăți carena unei nave. 2. a așeza o navă pe o coastă în vederea reparării carenei. 3. a acoperi cu tablă suprafața exterioară a unui vehicul. (< fr. caréner, it. carenare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CARENÁTE s. f. pl. subclasă de păsări având sternul prevăzut cu carenă (4). (< fr. carinates)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
carená vb., ind. prez. 1 sg. carenéz, 3 sg. și pl. careneáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)