CAROSERÍE, caroserii, s. f. Parte a unui vehicul așezată deasupra osiilor și a roților, amenajată pentru transportul oamenilor sau al mărfurilor. – Din fr. carrosserie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CAROSERÍE s.f. Construcție montată pe un vehicul, amenajată special pentru transportul oamenilor sau al materialelor. [Gen. -iei. / < fr. carrosserie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CAROSERÍE s. f. construcția montată pe un vehicul, pentru transportul oamenilor, materialelor, mărfurilor. (< fr. carrosserie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CAROSERÍE, caroserii, s. f. Parte a unui vehicul așezată deasupra osiilor și a roților, amenajată pentru transportul oamenilor sau al mărfurilor. – Fr. carrosserie.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
caroseríe s. f., art. carosería, g.-d. art. caroseríei; pl. caroseríi, art. caroseríile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CAROSERÍE ~i f. Parte superioară a unui vehicul care servește la transportul oamenilor sau al încărcăturilor. Camion cu ~. [Art. caroseria; G.-D. caroseriei; Sil. -ri-e] /<fr. carrosserie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink