Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
CARTOGRAFÍE s. f. Disciplină care studiază tehnica de întocmire a hărților și a planurilor topografice. – Din fr. cartographie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CARTOGRAFÍE f. Disciplină care se ocupă de arta și tehnica întocmirii, redactării și editării hărților și a planurilor topografice. [Art. cartografia; G.-D. cartografiei; Sil. -fi-e] /<fr. cartographie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CARTOGRAFÍE s.f. Tehnica și arta de a întocmi hărți și planuri topografice. [< fr. cartographie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CARTOGRAFÍE s. f. 1. disciplină care studiază metodele și procedeele de a întocmi hărți și planuri topografice. 2. metodă de înregistrare a prezenței, frecvenței etc. unui fenomen, prin cartograme și hărți. 3. (med.) reprezentare ecografică a potențialelor electrice ale corpului. (< fr. cartographie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CARTOGRAFÍE s. f. Știința metodelor și procedeelor de întocmire a hărților și a planurilor topografice; tehnica întocmirii lor. – Fr. cartographie.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CARTOGRAFÍE s. (înv.) mapografie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cartografíe s. f. (sil. -gra-), art. cartografía, g.-d. cartografíi, art. cartografíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cartografíe f. (d. cartă, adică „hartă”, și -grafie). Arta de a desemna [!] hărțĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CARTOGRAFIÁ, cartografiez, vb. I. Tranz. A executa hărți și planuri topografice. [Pr.: -fi-a] – Din cartografie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A CARTOGRAFIÁ ~éz tranz. (hărți sau planuri topografice) A întocmi, reprezentând pe plan suprafețe ale scoarței terestre. [Sil. -fi-a] /Din cartografie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CARTOGRAFIÁ vb. I. tr. A executa hărți și planuri topografice. [Pron. -fi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < cartografie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CARTOGRAFIÁ vb. tr. a executa hărți și planuri topografice. (< cartografie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CARTOGRAFIÁ, cartografiez, vb. I. Tranz. A executa hărți și planuri topografice. [Pr.: -fi-a] – Din cartografie.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CARTOGRAFIÁ vb. (înv.) a mapa.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cartografiá vb. (sil. -gra-fi-a), ind. prez. 1 sg. cartografiéz, 3 sg. și pl. cartografiáză, 1 pl. cartografiém (sil. -fi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. cartografiéze; ger. cartografiínd (sil. -fi-ind)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink