CARTOMANȚÍE s. f. (Rar) Ghicit în cărți. – Din it. cartomanzia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CARTOMANȚÍE f. Ghicitul în cărți. /<it. cartomanzia
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CARTOMANȚÍE s.f. (Rar) Ghicit în cărți. [Gen. -iei. / < it. cartomanzia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CARTOMANȚÍE s. f. pretinsă artă de a ghici viitorul cu ajutorul cărților de joc. (< it. cartomanzia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
cartomanțíe s. f., art. cartomanțía, g.-d. cartomanțíi, art. cartomanțíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cartomanțíe f. (cartă și vgr. manteía, gîcire [!]). Știința de a pretinde că gîceștĭ după cărțile de joc.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink