CARTÓN1, cartoane, s. n. 1. Hârtie groasă și compactă cu flexibilitate redusă. ◊ Carton gudronat (sau asfaltat) = carton impregnat cu gudron sau cu smoală. 2. Schiță inițială a unui tablou sau a diverselor lui detalii; studiu. Cartoanele lui Leonardo da Vinci. 3. Tub mic de hârtie groasă la capătul unor țigări, prin care se trage fumul. 4. Tăviță de carton1 (1) pentru prăjituri, bomboane etc.; p. ext. conținutul ei. – Din fr. carton.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CARTÓN2, cartoane, s. n. (Reg.) Pânză tare de cânepă, in, bumbac; creton. – Din germ. (austriac) Karton.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CARTÓN s.n. 1. Hârtie groasă și puțin flexibilă; mucava. 2. Tăviță de mucava; (p. ext.) conținutul ei. 3. Schiță, studiu pregătitor la un tablou. 4. Tub mic de hârtie groasă la capătul unor țigări, prin care se trage fumul. [Pl. -oane. / < fr. carton, cf. it. cartone – hârtie groasă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CARTÓN s. n. 1. hârtie groasă și puțin flexibilă. 2. tăviță de mucava; (p. ext.) conținutul ei. 3. schiță, studiu pregătitor la un tablou. 4. tub mic de hârtie groasă la capătul unor țigări, prin care se trage fumul. (< fr. carton)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CARTÓN2, cartoane, s. n. (Reg.) Pânză de bumbac; stambă. – Pol. kartun (< germ.).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CARTÓN1, cartoane, s. n. 1. Hârtie groasă și compactă cu flexibilitate redusă. ◊ Carton gudronat (sau asfaltat) = carton acoperit cu gudron sau cu smoală. 2. Schiță inițială a unui tablou sau a diverselor lui detalii; studiu. Cartoanele lui Leonardo da Vinci. 3. Tub mic de hârtie groasă la capătul unor țigări, prin care se trage fumul. 4. Tăviță de carton (1); p. ext. conținutul ei. – Fr. carton.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CARTÓN s. mucava, (reg.) tablă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cartón (hârtie, pânză) s. n., pl. cartoáne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cartón n., pl. oane (fr. carton, it. cartone, d. carta, hîrtie. V. cartă). Mucava, hîrtie groasă de făcut scoarțe la cărțĭ, la dosare, de făcut cutiĭ ș. a.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CARTÓN ~oáne n. 1) Hârtie groasă, compactă, rigidă, având diferite întrebuințări. ◊ ~ gudronat carton din fibre textile impregnat cu bitum și utilizat ca material izolant. 2) Schiță inițială a unui tablou; crochiu; desen; eboșă. ~oanele lui I. Vieru. 3) Tub de hârtie la capătul unei țigări. /<fr. carton
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink