CARTONÁJ, cartonaje, s. n. 1. Cartonare. 2. Obiect (cutie, mapă, ambalaj etc.) executat din carton1 (1) sau din mucava. 3. Atelier unde se lucrează astfel de obiecte. – Din fr. cartonnage.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CARTONÁJ s.n. 1. Cartonare. 2. Atelier unde se fac obiecte de carton. 3. Obiect de carton. [Cf. fr. cartonnage].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CARTONÁJ s. n. 1. cartonare. 2. atelier unde se fac obiecte de carton. 3. obiect de carton. (< fr. cartonnage)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CARTONÁJ, cartonaje, s. n. 1. Cartonare. 2. Atelier unde se lucrează obiecte de carton1 (1). 3. Obiect făcut din carton1 (1). – Fr. cartonnage.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CARTONÁJ s. v. cartonare, legare, legat, legătorie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cartonáj s. n., pl. cartonáje
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cartonáj n., pl. e (fr. cartonnage). Scoarță de carton (la o carte).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CARTONÁJ ~e n. 1) v. A CARTONA. 2) Atelier unde se confecționează obiecte din carton. /<fr. cartonnage
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink