CARÚRĂ, caruri, s. f. Formă a umerilor și a spatelui cuiva; spec. siluetă. ♦ Fig. Anvergură. – Din fr. carrure.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CARÚRĂ s.f. Forma umerilor și a spatelui; lățime în spate. [< fr. carrure].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CARÚRĂ s. f. 1. lărgime a umerilor și a spatelui cuiva. 2. formă largă și pătrată a pântecelui, a corpului etc. 3. personalitate puternică a cuiva. ◊ (fig.) calibru. (< fr. carrure)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
carúră s. f., g.-d. art. carúrii; pl. carúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink