CARÂTĂ s. f. v. caretă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CARẤTĂ s.f. v. caretă.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CARÂTĂ s. f. v. caretă.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
carétă f., pl. e (ngr. karétia, d. it. carretta, de unde și rus. karéta; rut. karíta). Vechĭ. Trăsură închisă, cupeŭ. – Și carîtă (după rut.).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
carîtă, V. caretă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink