CATEDRÁLĂ, catedrale, s. f. Biserică (mare) în care serviciul religios este oficiat, de obicei, de un (arhi)episcop. – Din fr. [église] cathédrale, lat. cathedralis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CATEDRÁLĂ s.f. Biserică (mare) în care oficiază serviciul religios un arhiereu-episcop; (p. ext.) cea mai mare biserică dintr-un oraș. [< fr. catédrale, it. cattedrale].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CATEDRÁLĂ s. f. biserică (mare) în care oficiază serviciul religios un (arhi)episcop. (< fr. cathédrale)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CATEDRÁLĂ, catedrale, s. f. Biserică (mare) în care serviciul religios este oficiat de un arhiereu-episcop. – Fr. [église] cathédrale (lat. lit. cathedralis).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CATEDRÁLĂ s. (BIS.) (reg.) mănăstire, (înv.) sobor. (O ~ în stil gotic.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
catedrálă s. f. (sil. -dra-), g.-d. art. catedrálei; pl. catedrále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
catedrálă f., pl. e (mlat. cathedralis, adj. devenit subst.). Biserica principală dintr´un oraș saŭ dintr´o eparhie.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CATEDRÁLĂ ~e f. Biserică centrală într-un oraș, unde serviciul divin este oficiat, de obicei, de un episcop; sobor. [G.-D. catedralei] /<fr. cathédrale, lat. cathedralis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CATEDRÁL, -Ă adj. care aparține scaunului episcopal al unei dieceze. (< fr. cathédral, lat. cathedralis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
catedrál adj. m., pl. catedráli; f. sg. catedrálă, pl. catedrále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink