CAȘEXÍE s. f. Stare generală proastă a organismului, comună mai multor boli, care se manifestă prin tulburarea funcțiilor organismului, prin slăbire și anemie extremă, prin scăderea temperaturii corpului etc. – Din fr. cachexie, lat. cachexia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CAȘEXÍE f. Istovire generală a organismului cauzată de boli cronice. /<fr. cachexie, lat. cachexia
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CAȘEXÍE s.f. Boală manifestată prin slăbirea întregului organism și printr-o insuficiență funcțională a unor organe. [Gen. -iei. / < fr. cachexie, cf. gr. kakos – rău, hexis – stare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CAȘEXÍE s. f. sindrom prin slăbirea progresivă a întregului organism și printr-o insuficiență funcțională a unor organe. (< fr. cachexie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CAȘEXÍE s. f. Stare generală proastă a organismului, comună mai multor boli, care se manifestă prin tulburarea funcțiilor organismului, prin slăbire și anemie extremă, prin scăderea temperaturii corpului etc. – Fr. cachexie (lat. lit. cachexia).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
cașexíe s. f., art. cașexía, g.-d. cașexíi, art. cașexíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CAȘEXIE (‹ fr.; {s} gr. kakhexia „stare proastă”) s. f. Stare de slăbire excesivă a organismului, în care substanțele de rezervă sînt consumate în totalitate, ajungîndu-se la atrofie musculară și alterarea stării generale. Poate fi consecința unei boli cronice, a subalimentației sau a bătrîneții (c. senilă).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink