Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CEAPRÁZ, ceaprazuri, s. n. 1. Șiret, panglică sau ciucure de mătase sau de fir, cu care se împodobesc hainele (militare), draperiile, tapițeriile etc. 2. Poziția alternativă a dinților de ferestrău într-o parte și în alta, în afara planului pânzei, pentru a face mai ușoară tăierea materialului. 3. Călcător (III 1, 2). – Din tc. çapraz.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CEAPRÁZ, ceaprazuri, s. n. Șiret sau panglică de mătase sau de fir, cu care se împodobesc hainele (militare). – Tc. çapraz.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CEAPRÁZ s. 1. v. firet. 2. (TEHN.) călcător, (reg.) ceaprazar, dințar, zimțar. (~ pentru ferăstrău.) 3. (TEHN.) apăsător, călcător. (~ la mașina de cusut.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ceapráz (ceaprázuri), s. n.1. Șiret, panglică, galon, firet. – 2. Marginea încălțămintei. – 3. Călcător, zimțar. – Var. cepraz(ă), ce(a)prag. Tc. çapraz (Cihac, II, 559; Miklosich, Fremdw., 82; Șeineanu, II, 123; Meyer 442; Lokotsch 396); cf. ngr. τσαπράζι, alb. tšapraz, bg. čapraz, pol. szabraka, de unde germ. Schabracke, fr. schabraque.Der. ceprăzar (var. ceaprăzar, ce(a)prăgar), s. m. (fabricant sau negustor de ceaprazuri); ceaprăzărie, s. f. (prăvălie în care se vînd ceaprazuri; meseria de ceaprazar).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
ceapráz s. n. (sil. -praz), pl. ceaprázuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ceapráz n., pl. urĭ (turc. čapraz, d. pers. čeprast, brîu de metal al ĭenicerilor. V. șabracă). Găitan de ornat uniformele militare (ca cele de cavalerie): haĭnă cu ceaprazurĭ (la haĭnele femeĭeștĭ, ob. pasmanterie). Instrument de găurit copitele la potcovit. Sfredel foarte mic (Cov). Instrument de îndreptat dințiĭ fĭerăstrăuluĭ (numit și ceapráznic în Munt. est și călcătoare în Mold.). Fĭerăstrăŭ cu ceapraz (saŭ rostit), cu dințiĭ îndreptațĭ unu 'ntr´o parte, și altu într´alta ca să taĭe maĭ bine. – Mold. vechĭ ceprag, pl. e. V. canaf și galon 1.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CEAPRÁZ1 ~uri n. Sfoară de mătase sau de fir, folosită ca podoabă pentru obiectele de îmbrăcăminte sau de mobilă; șnur; găitan; brandenburg; firet. /<turc. çapraz
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CEAPRÁZ2 ~uri n. 1) Înclinare alternativă a dinților ferăstrăului. 2) Instrument pentru ascuțit ferăstraiele; dințar; zimțar. /<turc. çapraz
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)