CEASOFICÁRE, ceasoficări, s. f. Creare a unei rețele de ceasuri publice a căror funcționare este asigurată prin transmiterea unor impulsuri electrice de la un centru de control. – Din ceas (după radioficare).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ceasoficáre s. f. (sil. cea-so-), g.-d. art. ceasoficării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink