Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
CEHĂÍ vb. IV. v. cihăi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CEHĂÍ vb. IV. v. cihăi.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
cehăí (-ắiesc, -ít), vb. – 1. A lătra. – 2. A plictisi, a sîcîi, a bate la cap. – Var. cihăi, cehni. Pare a se baza pe creația imitativă mag. csah, care reproduce lătratul, cf. mag. csaholni „a lătra” și „ceahlău”. Mai puțin probabilă der. propusă de Cihac, II, 52, din pol. syczéć, sykać „a fluiera”, sau cea a lui Scriban, din rut. čihati „a strănuta”. – Der. ceahnă, s. f. (cîine; zgîrcit, calic); cehnit, s. n. (lătrat); cehnitură, s. f. (lătrat); ciohotă, s. m. (la nunțile tipice din Banat și Trans., organizatorul petrecerii).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
céhăĭ, a -í V. cihăĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
cíhăĭ și céhăĭ, a -í v. tr. (cp. cu rus. čihátĭ, rut. číhatĭ, a strănuta, și ung. csíholni, a lătra. V. ceahlăŭ). Nord. Mă tot țin de capu cuĭva să facă un lucru, stăruĭ mult, bat capu (Cr. și Șez. 33, 30).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink