CELULOÍD s. n. Materie solidă, incoloră, uneori transparentă, lucioasă, flexibilă și plastică, ușor inflamabilă, obținută din nitroceluloză și camfor, folosită la fabricarea filmelor fotografice, a lacurilor și a unor obiecte uzuale. – Din fr. celluloïd.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CELULOÍD n. Produs industrial plastic, flexibil, ușor inflamabil, obținut din celuloză, care are diferite întrebuințări. [Sil. -lo-id] /<fr. celluloïd
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CELULOÍD s.m. Material plastic solid, ușor inflamabil, care se obține din camfor și azotat de celuloză. [Pron. -lo-id. / < fr. celluloid, cf. lat. cellula – celulă, gr. eidos – aspect].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CELULOÍD s. n. material plastic solid, ușor inflamabil, din camfor și azotat de celuloză. (< fr. celluloïd)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CELULOÍD s. m. Materie solidă, incoloră, uneori transparentă, lucioasă, flexibilă și plastică, ușor inflamabilă, obținută din camfor și azotat de celuloză, folosită la fabricarea filmelor fotografice și a unor obiecte uzuale. – Fr. celluloïd.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
celuloíd s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
celuloíd n., pl. e (d. celulă și sufixu -id ca´n metaloid). Chim. Substanță rezultată din tratatrea colodiuluĭ cu o soluțiune de canforă și comprimată cu putere. E solidă, compactă, se poate colora și lucra și servește la imitarea ivoriuluĭ și a bagaleĭ. V. galalit și chihlimbar.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CELULOID (‹ fr. {i}; {s} lat. cellula „cămăruță” + gr. eidos „aspect”) s. n. Material termoplastic, solid, lucios, flexibil, ușor inflamabil, obținut din nitroceluloză și camfor, folosit la fabricarea filmelor fotografice, a lacurilor etc. Este primul material plastic fabricat, în 1870, de chimistul american J.W. Hyatt.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink