CENTÓN s.n. (Rar) Poezie ale cărei versuri sau fragmente sunt luate de la diferiți autori. ♦ Lucrare, operă fără originalitate; plagiat. [Pl. -oane. / < fr. centon, cf. lat. cento – haină făcută din bucăți].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CENTÓN s. n. lucrare în versuri sau în proză din fragmente de la diferiți autori. ◊ lucrare, operă fără originalitate; plagiat. (< fr. centon)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
centón s. n., pl. centoáne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
centón n., pl. oane (lat. cento, -ónis, macat compus din bucățĭ cusute). Poezie compusă din versurĭ luate de la alțĭ autorĭ, numită ast-fel pin [!] analogie cu macatu compus din maĭ multe bucățĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CENTÓN ~oáne n. livr. 1) Poezie alcătuită din versurile luate din diferiți autori. 2) Operă lipsită de originalitate. /<fr. centon
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink