Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
CENTUMVÍR, centumviri, s. m. Membru al unui colegiu de judecători format dintr-o sută de magistrați care judecau afacerile civile în vechea Romă. ♦ Magistrat dintr-un municipiu sau dintr-o colonie romană. – Din lat., fr. centumvir.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CENTUMVÍR s.m. Membru al unui colegiu de judecători, format dintr-o sută de magistrați, care judecau afacerile civile în vechea Romă. ♦ Decurion, magistrat dintr-un municipiu sau dintr-o colonie. [< lat. centumvir, cf. fr. centumvir].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CENTUMVÍR s. m. (în Roma antică) membru al unui colegiu de judecători, o sută de magistrați, care judeca afacerile civile. ◊ magistrat dintr-un municipiu, dintr-o colonie. (< lat., fr. centumvir)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
centumvír s. m., pl. centumvíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
centumvír m. (lat. centúmvir). Membru al unuĭ tribunal roman compus la început dintr´o sută de membri și care judeca maĭ ales procesele de moștenirĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)