CEPELEÁG, -Ă, cepelegi, -ge, adj. (Reg.) Peltic. – Din ucr., rus. šepeljavyj
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CEPELEÁG, -Ă, cepelegi, -e, adj. (Reg.) Peltic. – Ucr., rus šepeljavyj.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CEPELEÁG adj. v. peltic, sâsâit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cepeleág adj. m., pl. cepelégi; f. sg. cepeleágă, pl. cepelége
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cepeleág și (Cant.) șepeleáv, -ă adj., pl. -egĭ, -ege și -evĭ, -eve (pol. szepielak, rut. šepelĕáviĭ, rus. šepetlívyĭ, d. šepelĕátĭ, šepetátĭ, a vorbi cepeleag. V. șipot, șoptesc). Est. Peltic. Adv. Ca pelticiĭ: a vorbi cepeleag.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CEPELEÁG ~eágă (~égi, ~ége) și adverbial pop. Care rostește cu greu și neclar unele consoane; peltic. Copil ~. /<rus., ucr. šepeljavy
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink