Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: cepui (verb tranzitiv) , cepuire (substantiv feminin)   
CEPUÍRE, cepuiri, s. f. Cepuit. – Din cep.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
cepuíre s. f. (sil. -pu-i-), g.-d. art. cepuírii; pl. cepuíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cepuí (a cepui) (a pune cepuri, a curăța arbori) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cepuiésc, imperf. 3 sg. cepuiá; conj. prez. 3 să cepuiáscă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)