Dex cerat

CERÁT, -Ă, cerați, -te, adj. (Despre materiale) Care este impregnat, acoperit cu un strat de ceară. ◊ Hârtie cerată = hârtie impregnată cu substanțe care o fac impermeabilă. Tăblițe cerate = tăblițe de lemn acoperite cu ceară, pe care vechii romani își făceau însemnări, socoteli. – Ceară + suf. -at (după fr. ciré).

CERAT- v. cer¹-.

CERÁT s.n. Medicament unguent compus din ceară și untdelemn, folosit odinioară pentru acoperirea rănilor. [< fr. cérat, cf. lat. ceratus].

CERÁT, -Ă adj. (Despre un material) Impregnat, acoperit cu ceară. ◊ Tăblițe cerate = tăblițe de lemn acoperite cu ceară, pe care vechii romani își făceau însemnări, socoteli. [< lat. ceratus].

CERÁT¹ s. n. medicament unguent pe bază de ceară și ulei. (< fr. cérat, lat. ceratus)

CERÁT², -Ă adj. impregnat, acoperit cu ceară. ♦ tăblițe ĕ = tăblițe de lemn acoperite cu ceară, pe care vechii romani își făceau însemnări, socoteli. (< lat. ceratus, după fr. ciré)

CERAT³(O)- elem. cherat(o)-.

CERÁT, -Ă, cerați, -te, adj. Acoperit cu un strat de ceară. ◊ Hârtie cerată = hârtie impregnată cu substanțe care o fac impermeabilă. – Din ceară + suf. -at (după fr. ciré).

cerát adj. m., pl. ceráți; f. sg. cerátă, pl. ceráte

cerát, -ă adj. (lat. ceratus). Ceruit: Romaniĭ scriaŭ pe plăcĭ cerate.

CERÁT ~tă (~ți, ~te) Care este acoperit sau impregnat cu ceară. Hârtie ~tă. /ceară + suf. ~at

CHERAT(O)- / CHER(A)- / CERAT³(O)- / -CÉR elem. „corn, cornee”; „chitinos”. (< fr. kérat/o/-, cér/a/-, cerat/o/-, -cère, cf. gr. keras,-atos)

CERĂT, com. în jud. Dolj, pe Desnățui; 4.092 loc. (1991). Topitorie de in; prelucr. lemnului.