CERTITÚDINE, certitudini, s. f. Siguranță, încredere deplină (în ceva sau în cineva). – Din lat. certitudo, -inis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CERTITÚDINE s.f. Siguranță, neîndoială, încredere deplină. [Cf. fr. certitude, lat. certitudo].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CERTITÚDINE s. f. siguranță, convingere, încredere deplină. (< fr. certitude, lat. certitudo)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CERTITÚDINE, certitudini, s. f. Siguranță, încredere deplină. – Lat. lit. certitudo, -inis.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CERTITÚDINE s. 1. v. convingere. 2. v. siguranță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Certitudine ≠ dubiu, incertitudine
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
certitúdine s. f., g.-d. art. certitúdinii; pl. certitúdini
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
certitúdine f. (lat. certitúdo, -údinis). Siguranță, convicțiune perfectă: știŭ cu certitudine că pacea nu va fi turburată [!].
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CERTITÚDINE ~i f. Caracter cert; convingere fermă; siguranță. ~ea că va veni. /<lat. certitudio, ~inis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink